Autentificare utilizatori

Parteneri media

www.tmpress.ro - Informație curată

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

Finanţatori şi sponsori

"Ziua mondială ADHD"

Navigator

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

Cine e nou

  • albastrela
  • cri
  • Caskett
  • marianmariana
  • kitty_mnk1985

                                 Descarcă DECLARAŢIA 230

DEZVOLTAREA SENZORIALĂ (12-18 ANI)

    Dezvoltarea senzorial-perceptivă trece prin schimbări importante. În această perioadă asistăm la o scădere a tuturor pragurilor senzoriale, ceea ce înseamnă o creştere a sensibilităţii sale.
    Degajate de tensiunea şi necesităţile implicate în adaptarea la sarcinile alfabetizării, capacităţile senzoriale îşi restructurează mecanismele încărcate de noile însuşiri dobândite în perioada anterioară. Acest proces este secundat de maturizarea puberală, ceea ce îi va conferi senzorialităţii o evidentă erotizare. Aceasta se va exprima în sensibilitatea vizuală, auditivă şi tactilă. Se stabilizează câmpul vizual şi cromatic, adolescentul dobândind o capacitate suplimentară în a deosebi culorile.
    Modificarea sensibilităţii vizuale evoluează în direcţia dezvoltării câmpului vizual, a pragurilor absolute şi diferenţiale şi în creşterea capacităţii de a verbaliza şi simboliza impresiile vizuale. Sensibilitatea vizuală devine de 2, 3 ori mai fină la 13 ani, decât la 10 ani, puberul având o capacitate suplimentară în a percepe culorile, în special galben şi albastru. Culorile încep să intre în sistemul preferenţial în domeniul îmbrăcămintei, al alegerii de obiecte personale. Vederea în profunzime şi fineţea discriminativă vizual-observativă creşte mai simţitor în perioada adolescenţei (14-18 ani). Are loc şi o dezvoltare a evaluării vizuale a mărimii de la distanţă, a evaluării de suprafeţe şi a altor repere de mărime precum volum şi formă. Iluziile perceptive încă sunt prezente, la 12 ani de exemplu- iluzia de greutate.
   Capacitatea de verbalizare a puberului se dezvoltă. Vizionarea şi descrierea ulterioară a unor tablouri bogate în detalii se modifică simţitor în decursul pubertăţii (10-14 ani) şi a adolescenţei (14-18 ani). Puberii au descrieri cu tendinţe de a crea un sens, dar cu o atenţie legată de descrierea detaliilor; la adolescenţi descrierile devin mai legate de unificarea sensului şi semnificaţiei.
   Sensibilitatea auditivă are şi ea aspecte de modificare importante. Potenţialul de orientare la intonaţiile vocale din diferite tipuri de comunicare creşte foarte mult. Se dezvoltă foarte mult capacitatea de a înţelege muzica, uneori interesul pe acest plan duce la formarea de mici grupuri instrumentişti. În perioada pubertăţii aceste preocupări au mai ales un caracter imitativ. Muzica este ascultată cu frenezie, alteori la o intensitate excesivă, ceea ce oglindeşte nu atât o sensibilitate auditivă cât o agresivitate auditivă ce se cere satisfăcută.
   Odată cu diversificarea consumurilor culturale se dezvoltă spiritul de observaţie.
   În perioada pubertăţii (10-14 ani) are loc o erotizare şi dezvolatare a sensibilităţii odorifice. Mirosul de transpiraţie, cel implicat în tot felul de emanaţii ale corpului tânăr în creştere şi maturizare încep să fie sesizate discret. Complementar se dezvoltă interes şi sensibilitate faţă de mirosuri de acoperire, mascare: deodorante, ape de toaletă, săpunuri. La fete apare şi o acuitate odorifică deosebită, mai ales, faţă de parfumuri. În adolescenţă acest procese se intensifică, concomitent cu creşterea atenţiei faţă de rigorile igienei, dar şi a conturării imaginii de sine şi a imaginii corporale. La tinerele fete sensibilitatea odorifică pentru mirosuri cosmetice şi de identificare a mirosurilor de condimente alimentare se dezvoltă ceva mai mult decât la băieţi. Mirosurile de benzine, uleiuri încep să fie de asemenea identificate ca atare, odată cu creşterea imteresului pentru automobil.
   Sensibilitatea cutanată se dezvoltă şi ea. Tânărul identifică tactil fără dificultate numeroase materiale (stofe, pânze, piele, materiale plastice, argile, esenţe lemnoase etc.).
  Interesul pentru activităţile şcolare este fluctuant, de multe ori adolescentului i se pare şcoala anostă, devitalizantă şi, în compensaţie se activează deschiderea sa culturală.

Psih. Diana Crăciun
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională « Speranţa »

Bibliografie:
• Munteanu, A. (1998), Psihologia copilului şi a adolescentului, editura Augusta, Timişoara
• Şchiopu, U., Verza, E. (1981), Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
• Bonchiş, E. (2000), Dezvoltarea Umană, editura Imprimeria de Vest, Oradea

Parteneri web: Take a New Look Newlook Euproject Scoala Parintilor Autism Romania

Design si hosting: Paymaster Web Design Studio - Concept original: Artinet