Autentificare utilizatori

Parteneri media

www.tmpress.ro - Informație curată

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

Finanţatori şi sponsori

"Ziua mondială ADHD"

Navigator

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

Cine e nou

  • albastrela
  • cri
  • Caskett
  • marianmariana
  • kitty_mnk1985

Te asteptam si pe retelele tale preferate!

 

Descarcă DECLARAŢIA 200                                     Descarcă DECLARAŢIA 230

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ (3-6 ANI)

     Reprezentările

      În această perioadă reprezentările  evoluează mai ales pe plan calitativ, lucru care duce la dezvoltarea gândirii. „Se structurează întreaga paletă de reprezentări, atât a celor de evocare, de completare, de anticipare, cât şi a celor fantastice” (Munteanu A., 1998).  
        Desigur, reprezentările sunt de mai multe feluri, reprezentări privind obiecte văzute, evenimente trăite dar şi reprezentări ale evenimentelor evocate de adult.
      
     Gândirea / Intelectul
    
      Datorită activităţii cotidiene suplimentare, copilul preşcolar are posibilităţi mult mai numeroase pentru lărgirea  experienţei sale cognitive. O trăsătură caracteristică a gândirii preşcolarului este orientarea practică faţă de problemele care i se pun pentru a le rezolva.
      Din perspectiva lui Piaget, în această perioadă gândirea se află în stadiul preoperaţional, dar cuprinde două secvenţe: până la 4 ani gândirea este preconceptual simbolică iar între 4 şi 7 ani este intuitivă.
      Prima secvenţă, cea preconceptual – simbolică prezintă câteva caracteristici specifice:egocentrismul, animismul, realismul nominal, rigiditatea gândirii etc.
      Egocentrismul presupune perceperea lumii numai din perspectiva proprie, adică la această vârstă copilul nu poate înţelege că alţi oameni văd aceleaşi lucruri în alt fel. Lucrul acesta nu are nimic de a face cu egoismul. Animismul presupune atribuirea obiectelor inanimate unele caracteristici ale obiectelor vii. Acest lucru apare pentru că în această perioadă copilul nu poate face o distincţie clară între ceea ce este viu şi ceea ce este inanimat. De exemplu copilul consideră că  masa suferă  atunci când el o loveşte. Această distincţie se va face treptat în cursul perioadei preoperaţionale. La început orice obiect este considerat viu, apoi doar acelea care se mişcă (de exemplu o frunză), după aceea cele care se mişcă spontan şi abia apoi viaţa este atribuită doar oamenilor, animalelor şi plantelor. Realismul nominal apare atunci când copilul consideră că numele obiectului este o însuşire a sa. Rigiditatea gândirii se manifestă prin ireversibilitate adică un copil la această vârstă se gândeşte la obiecte şi evenimente doar în ordinea în care au fost experimentate prima dată.
      Între 4 şi 7 ani copilul parcurge o nouă perioadă cea a gândirii intuitive. În această perioadă raţionamentul este „prelogic” cu anumite limite, de exemplu dacă i se arată copilului două pahare umplute cu aceleaşi număr de mărgele, unul dintre pahare fiind mai larg, el crede că în paharul mai larg sunt mai puţine mărgele.
      Spre 6 ani  copilul devine capabil să analizeze şi să clasifice obiectele după anumite criterii dar  întâmpină dificultăţi în reorganizarea unei clasificări după alte criterii. De asemenea unui copil de 5-6 ani îi lipseşte capacitatea de a deduce că o situaţie poate fi inversată. Din cauza acestui lucru întâmpină greutăţi în înţelegerea noţiunilor  de cantitate sau de conservare a volumului, adică lipseşte calitatea gândirii numită reversibilitate.
      S-a constatat de  asemenea că experienţele perceptive nu sunt suficiente pentru formarea noţiunilor de viteză şi distanţă care rămân neclare în primii ani de viaţă ai copilului. Dificultăţile mari pe care copilul le întâmpină în formarea acestor noţiuni sunt datorate atât lipsei de maturitate psihică cât şi faptului că ele pretind alte noţiuni ca suport pe care copilul nu le stăpâneşte încă.
      Gândirea intuitivă este mai rafinată decât cea din perioada precedentă chiar dacă rămâne încă centrată pe obiect. Datorită caracterului concret al gândirii, pentru a înţelege diferite poveşti preşcolarul are nevoie să vadă şi imagini. Rolul ilustraţiilor este foarte mare. Copilul încă are dificultăţi în a distinge ceea ce este fals de ceea ce este real.
      Progresele pe care le face copilul sub raport intelectual sunt influenţate de o educaţie intensivă în acest sens desfăşurată în familie.
      

     Memoria
    
      Unele cercetări au arătat că în activităţile de joc repetat un copil de 3, 4 ani poate ajunge să asimileze notele caracteristice unui comportament mnezic superior. Capacitatea de memorare după 4 ani este deosebit de activă. Acest lucru poate fi observat în uşurinţa cu care  copiii preşcolari memorează diferite poezii, povestiri etc. Cu toate acestea durata păstrării este încă destul de scurtă. Copilul memorează cu uşurinţă şi rapiditate dar şi uită la fel de uşor.
      La copiii de vârsta preşcolară memorarea involuntară a unui material ce constituie obiect al activităţii prezintă o productivitate sporită în comparaţie cu memorarea voluntară. Totuşi treptat memorarea voluntară va ocupa din ce în ce mai mult teren. Faptul că aceşti copii pot memora voluntar un text este evidenţiat de capacitatea acestora de a reda textul în cuvinte proprii. Această notă personală nu apare imediat după memorare ci după un anumit timp.
      Capacitatea de reproducere sau „memoria reproducătoare” atinge un nivel maxim în perioada preşcolară.
      Memoria are totuşi şi un caracter nediferenţiat, difuz fapt care face ca uneori copiii să confunde obiectele care se aseamănă, lucru care este evidenţiat mai ales în momentul reproducerii când se produc confuzii.
      Emotivitatea îşi pune amprenta şi asupra memoriei. „Copilul memorează mai uşor, păstrează mai bine, şi reproduce mai exact lucrurile care primesc o „întărire” emotivă, în special pozitivă”. (Jurcău , Megieşan, 2001)
      Memoria are şi un caracter intuitiv-concret astfel că se memorează mai uşor atunci când există şi un suport vizual. Memoria verbal-logică apare mai târziu. Din materialul verbal se memorează mai uşor descrierile şi acelea în care se accentuează elementul emotiv.
      
     Imaginaţia
    
      Activităţile desfăşurate în grădiniţă, jocurile, poveştile şi basmele contribuie la dezvoltarea imaginaţiei. După vârsta de 2, 3 an se dezvoltă şi anumite abilităţi artistice, de aceea este foarte important ca părinţii să încurajeze copiii dacă observă anumite înclinaţii ale acestora. Orice activitate artistică trebuie făcută din plăcere pentru că atunci când ea este forţată nu va avea nici un efect.
      Imaginaţia şi gândirea creatoare se manifestă nu numai în joc ci şi în desen, muzică, dans, pictură etc. Un mod eficient de comunicare al copilului se realizează prin intermediul desenului. În jurul vârstei de 4,5 ani „apare desenul ideoplastic caracterizat  de un realism intelectual şi care exprimă deja stări sufleteşti”( Bonchiş E., 2000). Acum copilul foloseşte culori tot mai variate şi le  combină mai mult. „Jacqueline Royer subliniază printre altele că majoritatea copiilor de 3-4 ani desenează „omuleţul mormoloc” – abia spre sfârşitul perioadei copiii reconstituie figura umană, ochii simpli şi mari, trunchiul extrem de schematic. La 4-5 ani braţele şi picioarele sunt ataşate de trunchi, gura este simplă şi de regulă ovală, apar elemente de vestimentaţie. Părul, detaliile vestimentare – pantaloni, fustă, rochie, cercei, curele – braţele redate sub formă de săgeată, trunchiul mai lung şi mai larg, constituie caracteristici ale desenului de 5-6 ani”( Bonchiş E., 2000).
      La această vârstă şi capacitatea fabulatorie este deosebit de activă, copilul construind tot felul de poveşti. El poate construi povestioare  după imagini şi dialoguri în cadrul teatrului de păpuşi.
     
Psih. Andrea Filimon
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională « Speranţa »     
     
Bibliografia
1. Bonchiş E. (coord) (2000) –Dezvoltarea umană – aspecte psiho-sociale, Ed. Imprimeriei de

Design si hosting: Paymaster Web Design Studio - Concept original: Artinet