Autentificare utilizatori

Parteneri media

www.tmpress.ro - Informație curată

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

Finanţatori şi sponsori

"Ziua mondială ADHD"

Navigator

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

Cine e nou

  • albastrela
  • cri
  • Caskett
  • marianmariana
  • kitty_mnk1985

                                 Descarcă DECLARAŢIA 230

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ (1-3 ANI)

Reprezentările
    
     La sfârşitul primului an de viaţă gândirea copilului este legată de acţiunea concretă cu obiectele. Intre 1 an jumătate şi 2 ani intră în acţiune reprezentările. Acum se face trecerea între acţiunea concretă şi reprezentarea acţiunii înainte de a trece la executarea ei prin operarea pe plan mental cu simboluri ale obiectelor. Capacitatea de a-şi reprezenta ceva printr-un simbol se  poate realiza prin : imitaţia amânată, jocul simbolic, desenul, imaginile mentale, limbajul. Intre dezvoltarea limbajului şi reprezentări este o strânsă legătură. Sub influenta limbajului reprezentările se supun unei profunde restructurări. Limbajul, la rândul sau, se dezvolta pe seama creşterii capacitaţilor de reprezentare a obiectelor, acţiunilor etc.
     Cu toate acestea, reprezentările rămân în strânsă legătură cu percepţiile ceea ce le conferă un caracter intuitiv-concret. Deşi este capabil să-şi reprezinte mental anumite lucruri, el raţionează asupra unor elemente specifice astfel atunci când se gândeşte, de exemplu la un câine el nu se gândeşte la categoria generală de animale cu patru picioare ci la căţelul său de acasă.
     Tot acum copilul poate să mimeze acţiuni astfel încât el se poate preface că mănâncă chiar dacă nu are o linguriţă sau mâncare în farfurie.
 Iniţial reprezentările apar involuntar şi abia mai târziu voluntar, în urma unei solicitări verbale. Copilul poate fi solicitat  pe la 2 ani jumătate să caute şi să aducă un anumit obiect la solicitările adulţilor.
     Apariţia reprezentărilor este foarte importantă deoarece ele pregătesc terenul pentru dezvoltarea funcţiilor de generalizare şi abstractizare ale gândirii.
 
Gândirea /Intelectul

      Dezvoltarea gândirii în această perioadă este în strânsă legătură cu dezvoltarea limbajului. Pe la 2 ani datorită întrebării “ce este asta?” copilul identifică şi diferenţiază diferite obiecte iar  întrebarea “de ce?” care apare puţin mai târziu  vizează relaţia dintre obiecte.
      Caracteristică perioadei de 1 an / 1 an jumătate este căutarea de noi mijloace pentru a acţiona şi experimentarea unor noi posibilităţi de utilizare a unui obiect (reacţii circulare terţiare). Apar o serie de conduite noi:  de exemplu copilul se urcă pe un scaun pentru a lua un obiect la care nu ajunge altfel. Activitatea sa trece de la perioada de “reproducere” la perioada de “explorare”. Acum copilul nu doar repetă mişcările pe care le vede, ci experimentează şi unele noi.
      În perioada 18-24 luni are loc interiorizarea schemelor de rezolvare a problemelor. Acum copilul începe să găsească soluţii la problemele lui şi inventează modalităţi pentru a-şi atinge scopurile. De exemplu dacă vrea să deschidă o cutie cu o jucărie înăuntru, dacă nu reuşeşte,acum începe să analizeze situaţia întorcând cutia pe toate părţile căutând o soluţie.
      La 2 ani debutează un nou stadiu, cel al inteligenţei preoperatorii care este considerat  şi  stadiul reprezentărilor. Până la 4 ani gândirea copilului este preconceptuală. Preconceptele sunt „noţiunile”  empirice care ocupă o poziţie intermediară între general şi particular, adică nu cuprind toate exemplarele dintr-o categorie ci doar pe acelea care apar în existenţa concretă.
      La sfârşitul celui de-al doilea an de viaţă modificarea care are loc la nivelul abilităţilor cognitive este masivă, copiii devenind capabili acum să se angajeze în gândire simbolică, nemaifiind legaţi de realitatea imediată. Un simbol este un cuvânt sau o imagine care înlocuieşte altceva (de exemplu copilul care ia un cub şi spune că e o cană, prefăcându-se că bea din ea). Tot acum în loc să se angajeze doar în activităţi senzorio-motorii cu jucăriile – scuturare lovire, aruncare, supt – copiii încep acum să se joace jocuri imaginative de exemplu un băţ este o maşină. Copilul poate să se angajeze în gândirea de tip reprezentaţional, adică el poate folosi cuvinte sau imagini pentru a înlocui diferite obiecte, pe care le poate manipula pe plan mental pentru a crea lumea pe care o vrea el. În loc să interacţioneze direct cu mediul, acum copilul poate să utilizeze reprezentările mentale ale mediului şi să interacţioneze cu acestea.
      În această perioadă gândirea are un caracter egocentric adică lumea e abordată dintr-un unghi de vedere foarte personal. De exemplu, întrebat fiind un copil dacă are un frate şi el spune „da”, întrebat apoi dacă fratele lui are un frate foarte probabil va spune „nu”.
     
Memoria

      Între 1-3 ani memoria copilului se dezvoltă foarte mult pe linia recunoaşterii şi reproducerii cuvintelor. Ontogenetic memoria verbală începe în al doilea an de viaţă datorită perfecţionării mecanismelor verbale pe de o parte şi progreselor cognitive pe de altă parte. 
      În această perioadă memoria are un caracter predominant involuntar şi afectogen, copilul reţinând mai ales lucrurile care i-au plăcut sau care i-au displăcut, care au fost cele mai pregnante. Memoria este alimentată prin achiziţia evenimentelor şi conduitelor zilnice implicate în satisfacerea trebuinţelor şi nevoilor copilului.
       De asemenea memoria este de scurtă durată. Latenţa memoriei creşte astfel la 1 an ea este de câteva săptămâni, la 3 ani de câteva luni iar la 4 ani de aproape un an.
     
Imaginaţia

      În această perioadă graniţa  dintre real şi fantastic este foarte flexibilă copilul crede tot ceea ce i se povesteşte.
      Este important ca părinţii să stimuleze încă din această perioadă imaginaţia copilului, spunându-le cât mai des scurte povestioare care pot fi însoţite şi de imagini.
     
Psih. Andrea Filimon
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională « Speranţa »

Bibliografia
1. Bonchiş E. (coord) (2000) –Dezvoltarea umană – aspecte psiho-sociale, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea
2. Jurcău N.,Megieşan G.A. (2001) – Psihologia generală şi a dezvoltării, Ed. U.T. Pres, Cluj-Napoca
3. Morand de Jouffrey P. (2005  ) – Psihologia copilului, Ed. Teora, Bucureşti
4. Munteanu A. (1998) – Psihologia copilului şi adolescentului, Ed. Augusta, Timişoara
5. Schaffer H.R. (2005) – Introducere în psihologia copilului, Ed.ASCR,  Cluj-Napoca

 

Parteneri web: Take a New Look Newlook Euproject Scoala Parintilor Autism Romania

Design si hosting: Paymaster Web Design Studio - Concept original: Artinet