Autentificare utilizatori

Parteneri media

www.tmpress.ro - Informație curată

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

Finanţatori şi sponsori

"Ziua mondială ADHD"

Navigator

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

Cine e nou

  • albastrela
  • cri
  • Caskett
  • marianmariana
  • kitty_mnk1985

                                 Descarcă DECLARAŢIA 230

JOCUL ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ

     Încă din primele luni de viaţă, copilul iniţiază forme de activitate care îi provoacă plăcere.
     Primul an de viaţă este perioada în care sugarul explorează calităţile senzoriale ale mediului în care trăieşte. Aceasta este vârsta jucăriilor senzoriale. În tot acest interval, cât timp este treaz, el este interesat să vadă, să audă, să guste, să atingă şi să pipăie. Prin manipularea diferitelor obiecte, descoperă formele, asprimea sau duritatea, mirosul şi  gustul obiectelor.
     Aşadar, în primele luni de viaţă, bebeluşul este atras de jucării pe care poate să le privească şi să le asculte, de imagini viu colorate, fiind captivat de contraste puternice şi de culori strălucitoare pentru că îi este mai uşor să le distingă. Dacă obiectul se şi mişcă uşor şi scoate un sunet moderat ca intensitate, cu siguranţă devine mai interesant decât unul static şi silenţios. În acest sens, între 1-3 luni  sunt indicate jucăriile simple, de plastic şi viu colorate, care zornăie. Se poate observa că în acest interval toate jucăriile sunt utilizate la fel. Sugarul nu poate încă să ţină jucării în mână, dar va arăta care sunt preferatele lui, lovindu-le. În acest sens părintele poate înnoda de glezna copilului, cu ajutorul unei panglici o astfel de jucărie care zornăie. Cu siguranţă va fi fascinat de zgomotele pe care le poate face singur. De asemenea, pe panglica prinsă deasupra pătuţului se pot atârna zurgălăi, figurine mişcătoare, batistuţe colorate, păpuşi lavabile. Se recomandă părintelui să nu folosească elasticul pe post de mecanism de prindere a jucăriilor de marginea  patutului copilului pentru că acesta se poate răni.
     Între 3-6 luni, copilul descoperă cât de mult se poate distra cu propriile mânuţe. De când nu le mai ţine încleştate, poate să le folosească pentru a strânge o jucărie care   îi pică în mână. Începe să se întindă după jucării şi în curând  învăţă să mute o jucărie dintr-o mână în alta şi să-şi răsucească încheietura mâinii pentru a o privi din toate părţile. Odată cu dezvoltarea dexterităţii motrice a mâinii se pot oferi jucării mai complicate, cum sunt zornăitoare din plastic cu mâner mare, animalele de cauciuc lavabile, jucării speciale pentru dinţişori, jucării muzicale, un stativ de care sunt agăţate jucării pe care bebeluşul le poate lovi, trage sau învârti, etc.
     Între 6-9 luni joaca copilului devine mai complexă. Acum, de câte ori apucă un obiect loveşte cu el tot ce îi este la îndemână, scutură bine orice portchei şi poate apuca două jucării deodată. Întrucât copilul se găseşte într-o fază când îi place să trântească, să lovească, trebuie oferite jucării care nu se sparg. Tot acum este şi perioada când începe să realizeze că obiectele continuă să existe şi atunci când nu le vede sau atinge. Acest lucru explică faptul că începe să caute o jucărie atunci când nu o zăreşte.
La această vârstă, de la a sta în şezut până la a merge în patru labe e numai un pas. Din momentul în care copilul începe să se deplaseze, jucăriile mobile îl vor atrage mai mult decât cele statice. O altă jucărie nouă, de care copilul devine interesat, este mingea (cu diametru mai mare de 10 cm). Mingiile luminoase rostogolite pe covor de la părinte la copil pot fi foarte distractive.
     Între 9-12 luni mulţi copii stau în picioare fără a se sprijini, iar alţii chiar fac primii paşi. Jucăriile potrivite pentru această etapă sunt cele mobile pe care copilul le poate împinge sau trage în urma lui, exersându-şi astfel capacităţile motrice. Aceste jucării îl vor atrage mult timp de aici înainte. Pe măsură ce creşte, cărţile cu coperţi tari şi  imagini viu colorate, animalele de pluş, cuburile mari de plastic, Lego de dimensiuni mari, jucăriile care scot diverse sunete devin din ce în ce mai interesante. La această vârstă mulţi copii încep să se ataşeze de un animal de pluş. Mare atenţie însă la materialul din care este confecţionată jucăria (fără urechi sau codiţe din sârmă, ochi şi gură din plastic care pot fi smulse şi băgate în gură). De asemenea, în timp ce se bălăceşte, copilul se joacă bucuros cu diferite forme de burete, jucării cum sunt vaporaşe de plastic, răţuşte care pot merge cu cheie, etc. La sfârşitul primului an de viaţă, copilul ajunge să reproducă acţiunile pe care le-a văzut – ca de exemplu, întoarce paginile unei cărţi sau încearcă să-i dea de mâncare ursuleţului său cu o linguriţă, şi devine din ce în ce mai interesat de jocurile interactive cu adultul.
     După cum am văzut mai sus, în cursul primului an de viaţă, jocul cu propriul bebeluş nu este numai posibil, ci şi de dorit.

psih. Beatrice Pălici & psihopedagog Karla Stana

Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională « Speranţa »
  

Parteneri web: Take a New Look Newlook Euproject Scoala Parintilor Autism Romania

Design si hosting: Paymaster Web Design Studio - Concept original: Artinet