Autentificare utilizatori

Parteneri media

www.tmpress.ro - Informație curată

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

http://www.radiotimisoara.ro - Conectat la evenimente

Finanţatori şi sponsori

"Ziua mondială ADHD"

Navigator

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

Cine e nou

  • albastrela
  • cri
  • Caskett
  • marianmariana
  • kitty_mnk1985

                                 Descarcă DECLARAŢIA 230

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

    Încă înainte de naştere mama are un rol crucial în determinarea tipului de individ în care se va transforma copilul ei. Influenţa este una reciprocă: mama afectează fătul, dar şi fătul afectează mama. Hytten (1976) exprimă clar acest lucru:
    ,,Fătul este un egoist şi nicidecum un mic dependent tandru şi fără ajutor cum ar crede cu drag mama. De cum se implantează în peretele uterin începe să se asigure că nevoile lui sunt servite, indiferent de incovenienţele pe care le-ar putea cauza. El realizează acest lucru alterând aproape total fiziologia mamei, de obicei jucându-se cu mecanismele de control”.
     În explicarea diferenţelor dintre copii există dovezi în ceea ce priveşte inteligenţa, că factorii genetici devin mai importanţi pe măsură ce copiii cresc; astfel, anumite caracteristici sau tulburări genetice apar mai târziu în dezvoltare, la pubertate sau în perioada adultă.
      După 2 luni fătul este cel mai susceptibil la influenţele de mediu transmise de mamă. Dezvoltarea prenatală este influenţată negativ de efectele teratogenilor- substanţele înghiţite de mamă care traversează placenta, cauzând malformaţii şi probleme fizice şi psihologice ale fătului. Cercetările au identificat o serie de simptome fizice şi mentale ale copiilor născuţi de mame alcoolice, reunite sub numele de sindromul alcoolic fetal (FAS). Cel mai accentuat simptom psihologic este întârzierea mintală şi, chiar dacă nu este o retardare severă, sindromul alcoolic fetal a devenit una din cele mai cunoscute cauze ale retardării  mintale. De asemenea s-a constatat o incidenţă mai mare a dificultăţilor de învăţare la copiii care au mame care au fumat în timpul sarcinii sau au consumat cocaină, efectele crescând proporţional cu cantitatea de substanţă consumată.
      O serie de experimente atestă capacitatea nou născutului de a recunoaşte, imediat după naştere, vocile părinţilor, de a distinge vocea mamei de a altor femei, precum şi a limbii materne de alte limbi, ceea ce presupune o învăţare deja intrauterină.
      Experimentul realizat de Feijoo ( apud. Herbinet şi Busnel, 1987) atestă posibilitatea ca sunetele joase să fie receptate intrauterin. S-a constatat astfel că, în urma mai multor şedinţe în care mamele supuse experimentului asculta la căşti muzică de relaxare iar fetuşilor acestora le erau administrată muzica lui Prokofiev ,,Petrică şi lupul” la 2 cm de abdomenul matern, imediat după naştere reacţiile noilor născuţi au arătat un comportament de recunoaştere a partiturii respective. Rezultate similare s-au obţinut şi dacă în locul muzicii lui Prokofiev a fost folosită vocea paternă.
      A. Tomatis vorbeşte despre existenţa rudimentelor unei limbi în viaţa intrauterină. Acesta relatează despre cazul unei micuţe franţuzoaice pe nume Odile, care, acuzând simptome de autism s-a dovedit a fi receptivă la limba engleză, limbă pe care micuţa nu o ştia, dar care era folosită în conversaţii de mama sa, pe vremea când aceasta era gravidă. Un alt caz este cel al unei tinere mame de origine americană care, într-o zi şi-a surprins fiica de 2 ani declamând în franceză comenzile verbale aferente metodei Lamaze (pregătirea naşterii), metodă pe care doamna o frecventase în timpul sarcinii în Canada.
      Debutul memoriei are loc în viaţa uterină din luna a şasea. S-a demostrat că datorită producţiei de ocitocină- hormon secretat de mamă pentru a susţine naşterea- toate achiziţiile mnezice recoltate de copil intrauterin sunt uitate, adică transferate inconştientului şi care pot fi aduse la suprafaţă prin procedee speciale (substanţe psihedelice, regresie hipnotică, stimulare electrică a lobului temporal din creier). Experimentele realizate de S. Grof (1976) asupra inconştientului, a demonstrat că din cele trei straturi ce formează inconştientul uman, al doilea este populat de amintirile achiziţionate de copil în existenţa sa prenatală.
      Un caz interesant este cel al dr. P. Bick, al unui pacient, care acuzând crize de angoasă a rememorat cu ajutorul regresiei hipnotice numeroase trăiri intrauterine, printre care manevrele de avort ale mamei pe care aceasta le-a practicat când era gravidă în luna a şaptea pentru a scăpa de un copil nedorit.
      Aşadar, ,,...fiinţa care se plămădeşte în uterul matern nu este o aglomerare amorfă de celule, ci un sâmbure de viaţă şi mister, căruia îi datorăm protecţie şi respect” ( A. Munteanu, 1998).

Psih. Diana Crăciun 
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională « Speranţa »

Bibliografie:
• Munteanu, A. (1998), Psihologia copilului şi a adolescentului, editura Augusta, Timişoara
• Muntean, A. (2006), Psihologia dezvoltării umane, editura Polirom, Bucureşti
• Schaffer, H.R. (2005), Introducere în psihologia copilului, editura ASCR, Cluj-Napoca
• Bonchiş, E. (2000), Dezvoltarea Umană, editura Imprimeria de Vest, Oradea

Parteneri web: Take a New Look Newlook Euproject Scoala Parintilor Autism Romania

Design si hosting: Paymaster Web Design Studio - Concept original: Artinet